Articol publicat in: Mass-media


Se spune despre evrei c? sunt poporul ales de Dumnezeu… În Craiova exist? o comunitate important? de evrei, important? nu ca num?r ci ca tradi?ie ?i istorie.

Astfel, am decis ca pe parcursul a dou? episoade inedite s? v? prezent?m istoria trecut? ?i recent? a acestei comunit??i

La ora aceasta, Comunitatea Evreilor din Craiova este unitar? din punct de vedere religios si cultural. Dar, cu secole in urma, sefarzii si a?kenazii din ora? alcatuiau comunitati separate, cu sinagogi separate. (…)

Prima marturie despre existenta evreilor in Craiova o constituie un document de la 1650, caruia i se adauga o serie de acte ce consemneaza, dupa anul 1700, tranzactii cu terenuri, cumparate de Comunitate de la Manastirea Horezu . (…)

Mai mult la inceputul secolului XX, in Craiova existau trei laca?uri de cult, iar la 1920, erau 215 capi de familie sefarzi.

În Craiova a existat, intre secolele XVII-XX, o comunitate numeroasa de evrei, o comunitate in care au existat si bogati si saraci, mai multi saraci, de fapt, iar cartierul “evreiesc” era situat lang? cel tiganesc, sarac ?i el. (…)

Se spune c? Filantropia era, îns?, o regula printre industria?ii si comercian?ii evrei ?i nu ?inea cont de etnie.

Comunitatea evreiasca-partea I

Prima comunitatea evreiasc? din Craiova este atestat? documentar înc? de la mijlocul secolului al XVII-lea. Ea era de rit sefard adic? spaniol.

Evreii craioveni, care mai traiesc in oras, au varste la care isi mai pot aminti numai putin din anii copilariei, petrecuti in atmosfera vechii societati evreiesti. Peste ei au venit razboiul, deportarile si, apoi, regimul comunist, care, a perturbat serios viata comunitar?.

Inainte de 1940, erau circa 5000 de evrei in Craiova, ast?zi, mai sunt 88 de membri in Comunitate, dintre care 40 de evrei. Ceilalti membri au f?cut sau fac parte din casatorii mixte. Doar trei cupluri mai sunt alcatuite din evrei.

Comunitatea evreiasca-partea a-II-a

Din pacate, un incendiu, la finele secolului al XIX-lea, a distrus arhiva Comunitatii, iar la 1977, cutremurul a distrus Templul Sefard. O parte importanta a arhivei refacute in secolul scurs intre cele doua dezastre se afla acum la Federa?ia Comunit??ilor Evreie?ti din Rom ânia.

În fiecare an, presedintele Comunitatii Evreilor din Craiova, prof. dr. Corneliu Sabetay, este cel care adreseaz? cuvintele de început pentru una dintre cele mai respectate s?rb?tori evreie?ti, PESACH-UL (pronun?at Pesah-ul), sau Pa?tele Evreiesc.

Comunitatea evreiasca-partea a-III-a

Pesach-ul este o s?rb?toare de origine biblic? care marcheaz? sfâr?itul sclaviei evreilor din Egipt, acum 3000 de ani ?i na?terea na?iunii evreie?ti.

Este o s?rb?toare de 8 zile, ce include dou? zile speciale de s?rb?toare la început ?i dou? la sfâr?it.

În timpul celor opt zile evreii m?nânc? matzah ?i se ab?in de la toate produsele f?cute cu drojdie pentru a comemora painea necrescut? pe care mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu avut timp s? lase pâinea s? creasc?. Toat? mâncare dospit? trebuie c?utat? ?i vândut? sau distrus? înainte de începerea s?rb?torii. În primele dou? seri de Pesach, se ?ine un Seder, în timpul c?ruia se repoveste?te istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-?i ob?ine libertatea. Aceast? poveste se cite?te din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah (Tora, toate se pronun?? f?r? h) ?i din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.

Comunitatea evreiasca-partea a-IV-a

Construit în perioada 1829-1832 Templul Coral din Craiova a fost destinat ini?ial evreilor a?chenazi. (…)

Ini?ial templul avea la exterior turnule?e de influen?? maur?, ce au disp?rut cu ocazia refacerilor. În anul 1887, arhitectul Birkental a ref?cut cl?direa, pierzându-se astfel identitatea arhitectural?.

Avariat de cutremurul din 4 martie 1977, Templul Coral a suferit lucr?ri de repara?ii în 1982.

Comunitatea evreiasca-partea a-V-a

Cu speran?a c? pe parcursul acestor dou? episoade v-am oferit o adev?rat? lec?ie obiectiv? de istorie v? sf?tuim s? con?tienetiza?i c? acest ora? cu plusurile ?i minusurile sale sociale este într-adev?r o urbe boem? cu un trecut interesant, înc?rcat de povar? pl?cut? a unor vremuri de mult apuse.

Share and Enjoy:
  • email